Fiecare sirag are povestea lui, cu siguranta si fiecare bob
de margea, pe care il asezi la gatul
tau, impreuna cu alti frati de-ai lui, poate de aceeasi culoare sau poate
diferiti, poate de aceeasi forma sau poate mai curbati, mai bombati, mai
alungiti, infasurati cu sarma colorata sau cine stie in ce fel s-a mai gandit
margelitorul sa le margeleasca.
O sa va spun de acum, pe rand, povestile margelelor, care le
voi face, margele ce imi coloreaza viata in ultima vreme, si astfel, o sa va prind in jocul lor minunat.
Astazi veti afla povestea unui sirag foarte drag mie, pe
care l-am confectionat eu, din margelute
facute din hartie , personal de catre mine, combinate apoi cu margele de nisip, si – sper – foarte drag persoanei care il va
primi.
Iata o fotografie cu dumnealui, intins cat este de lung si
tantos nevoie mare...alaturi de o bratara , facuta din acelasi material.
Acest sirag de margele a adunat toate momentele frumoase, petrecute in cei opt
ani de scoala primara, petrecuti alaturi de buna mea prietena Mihaela, un om
deosebit , cu calitati demne de urmate, fata de care nu am decat cuvinte de lauda.
Fiecare margica, pe care am
facut-o, m-a dus cu gandul la cate o isprava , la cate o poveste citita impreuna,la
o compunere, la o serbare, la o tabara petrecuta impreuna si cate si mai cate amintiri frumoase, ce ne leaga pe
noi doua.
Chiar si acuma dupa ani buni, as putea spune chiar, 33 de
ani, pastram aceeasi legatura, ca in anii de scoala, si nu exista, ca vreo revedere de-a noastra sa nu fie presarata cu
depanarea acestor amintiri minunate.
Acum ca s-a “nascut”, ursitoarele jucause ale margelelor celor
noi, au hotarat sa aduca bucuria si speranta, ca atunci cand vor fi purtate de
prietena mea, sa isi aminteasca de tot ceea ce a fost frumos candva: “anii copilariei noastre!”.
Si sper ca asa va fi!
Si
pe zi ce trece, cu cat ma adancesc mai mult in margelit, ajung la o
concluzie: cand creezi un obiect, oricat de marunt, cu mainile tale,
satisfactia este infinit mai mare, decat l-ai fi achizionat pur si
simplu. Munca investita, pasiunea, efortul, luatul de la capat, fac
parte dintr-o aventura personala, in care tu si obiectul , pe care il
creezi sunteti personajele principale.
La final , nu ai doar un sirag de margele sau o bratara , ci o poveste.
