duminică, 11 decembrie 2011

Mos Craciun, poveste pentru fiecare


De Craciun totul e posibil. Oamenii traiesc altfel. Traiesc parca intr-o lume de poveste, in care daruiesc si primesc bucurie. Chiar daca unii, spun ca Mos Craciun nu exista, el este povestea de care avem nevoie.
Tot anul suntem prinsi intre prea multe responsabilitati. De Craciun putem insa sa imprumutam din bucuria şi imaginatia copiilor. Sa intram astfel in jocul lui Mos Craciun. In jocul Mosului bland si darnic, care aduce speranta si bucurie in sufletele tuturor, fie copii, fie adulti. In jocul Mosului cu barba alba, imbracat in rosu, care vine intr-o sanie trasa de reni si lasa cadouri pentru toti. Chiar daca stim bine cine este Moşul si de unde vine, sa continuam sa credem in el, sa ne bucuram de el, de faptul ca nu ne uita si in fiecare an trece pe la noi  si lasa cadouri sub brad. La fel cum facea in copilarie:).Asfel, acest batran vesel creeaza o buna parte din magia sarbatorilor.
Rodica F.

Craciunul-nostalgie, bucurie, speranta


Magia Craciunului apare din nevoia oamenilor de a crede intr-un miracol. Iar aceasta nevoie, cred eu, tine foarte mult si de lumea copilariei.
De aceea, perioada Sarbatorilor trezeste in sufletele noastre momente dragi, de cand eram copii: cand mama sau bunica pregatea tot felul de bunataţi, cand in casa pluteau miresme de scortisoara, vanilie, brad, portocale, iar noi asteptam cu nerabdare sosirea Mosului. Nostalgia si dorul de casa copilariei noastre ne fac sa simtim nevoia de a petrece Sarbatorile alaturi de cei dragi.
Un alt sentiment pe care ni-l trezeste Craciunul este bucuria de a astepta darurile Mosului, bucuria de a ne intalni cu familia, bucuria de a asculta colinde, bucuria de a ne impodobi casa... Insa  aceasta bucurie nu poate fi simtita  decat de cei care cred cu adevarat in spiritul Craciunului. Din pacate, exista si oameni care incet-incet se indeparteaza de acest spirit si considera Craciunul doar un eveniment social sau, mai rau, un motiv de stres, de oboseala, de enervare din cauza agitatiei din magazine. 
Eu cred insa ca niciodata nu este prea tarziu pentru a invata sa credem din nou in Mos Craciun asa cum faceam in copilarie. Avem nevoie doar de putina vointa si un pic de atentie la noi insine, la micile lucruri din jurul nostru. Este suficient sa privim zambetul copiilor sau sau al prietenilor dragi , sa surprindem sclipirea din ochii lor in momentul, in care se aprind beculetele din brad sau cand desfac cadourile.
E momentul sa ne facem timp sa ascultam colinde. Sa savuram mirosul cozonacilor si al sarmalelor. Sa ne bucurăm de  urarile cu "Craciun Fericit!" sau de "La multi  ani!".Toate aceste emoţii alcatuiesc spiritul Craciunului. Daca reuşim sa le observam ne vom face cel mai frumos dar de Craciun. Ne vom umple in primul rand sufletul de bucurie.
Rodica F.

marți, 6 decembrie 2011

Scrisoare catre Mos Niculaie,


 Draga Mosule,
Au trecut cativa ani de cand nu ti-am scris scrisori, dar stii bine ca m-am gandit la tine in fiecare an si am asteptat cu emotie in suflet sa vii pe 6 Decembrie in casa mea.
Anul acesta am decis sa iti scriu… pentru ca inca ma simt copil…pentru ca, mai cred in povesti cu zane si in printi calare pe cai albi, ce vin sa salveze taramurile cu vise si sperante tesute din prea multa copilarie in inima mea.
Mosule, as vrea sa pun in sufletul fiecarui om un strop de pasiune…unul de dragoste si trei de bunatate. As vrea sa pot schimba lumea...sa o pot face sa creada, sa simta si sa spere ca vor veni vremuri mai bune,  sa o pot impulsiona sa isi asculte sufletul inaintea mintii. As vrea sa fiu  un om mai bun,  care sa fie ghidat in viata de multa dragoste, armonie, echilibru si mult, mult optimism.
Mosule, as mai vrea sa nu mai fiu asa sensibila, sa pot trece mai usor peste lucruri ce dor… as vrea sa culeg intr-o zi de iarna… treisprezece fulgi de nea si sa impletesc din ei o pereche de aripi, pe care sa i le dau sufletului meu, iar de fiecare data cand el are nevoie sa zboare departe de indiferenta, nepasarea si rautatea celor din jur sa o faca.
Mosule, mi-as dori sa ma duci cu tine intr-o seara la marginea si inceputul copilariei, sa pot simti in fiecare particica a trupului meu emotia, bucuria si imaturitatea copilului din mine, sa pot vedea in ochii copiilor amalgamul de sentimente din sufletul lor atunci cand constientizeaza prezenta ta .
Mosule, nu mai vreau sa fiu mare, da-mi macar pentru o zi mintea, sufletul si trupul de atunci... si nu lasa niciodata timpul sa inece in secunde... inocenta mea de copil.
Stiu ca nu imi vei putea aduce ceea ce ti-am cerut eu, dar te-as ruga sa-mi pui in ghetute sau daca nu in papuceii de casa,  increderea ca voi reusi sa fac ceea ce imi propun, un pic de sanatate si daca mai ramane ceva dulce in sacul tau si pentru mine… vei face inca un copil sa zambeasca :)
Cu multa afectiune Rodica F.